Mi-aduc aminte ce am văzut şi ce am auzit , ce am făcut , ce am trăit , ce am simţit , ce mi-a plăcut , ce m-a-nrăit , ce m-a întristat , ce m-a ferit , ce m-a ambiţionat , ce m-a încurajat , ce m-a emoţionat , ce m-a bucurat , dar asta a fost demult .

Se spune că o prietenie trece şi prin foc , dar nu-i chiar aşa . De ce există invidie , ură şi răutate pe Pământ ? De ce nu ne putem bucura de persoanele la care ţinem ? De ce dintr-o vorbă încărcată cu ură şi invidie se termină tot ? De ce ?! Veşnica întrebare .. Atâtea întrebări şi niciun răspuns . Sunt întrebări care nu vor avea un răspuns niciodată . De ce ? Pentru că lumea nu se schimbă , pentru că nimeni nu-ţi vrea binele . Uneori greşim faţă de prieteni . Spunem nişte chestii la nervi şi nu se spune că prietenii se acceptă între ei cu calităţi şi defecte şi trec peste toate , căci nu putem fi perfecţi . Şi de ce să nu ne corectăm unii pe alţii ? Prietenii sunt aceia care îţi spun unde şi cum ai greşit , care te ajută să repari greşeala şi dacă nu ştii cum , te învaţă .. Şi nu încep să te jignească doar pentru că ai avut şi tu o zi proastă şi ţi-ai descărcat nervii pe ei . Un prieten adevărat şterge cu buretele tot în a doua secundă şi te calmează . Nu te jigneşte şi nu rupe prietenia în minutul doi .. Dar tăcem şi trecem şi peste asta .. Sunt înconjurată de prieteni şi totuşi mă simt singură .  Uneori sunt atât de străină printre atâţia cunoscuţi . Toţi ne dorim prieteni adevăraţi care să nu ne abandoneze la prima luptă , ci să lupte cu noi . Mulţi caută , dar foarte puţini găsesc . Şti ce ? M-am saturat de prieteni falşi pe care îi ajuţi şi ai face orice pentru ei , dar când e vorba de tine se dau la o parte , se fac că plouăăă . M-am săturat de prieteni care îţi zic că le e dor de tine doar pentru că au nevoie să fie ascultaţi , pentru că nimeni n-o face mai bine ca tine . Şi îţi povesteşte şi se descarcă , dar pe tine nu te întreabă : " Mă fraiero , tu eşti bine ? Eşti fericită ? Ai păţit ceva ? " .. Ahh , nu ! Ce contează ce păteşti tu ? Dacă eşti în regulă , contează doar toate nimicurile pe care le fac ei , care sunt mai presus de tine . Şi totuşi şi fără prieteni chiar aşa falsi cum sunt , nu putem trăi .. Dar eu poate sunt unul din cazurile fericite . Eu am găsit PRIETENIA . Cineva spunea că prietenia e ca o aţă şi dacă rupi firul .. chiar dacă îl legi la loc , nodul rămâne . Sinceră , nu sunt de acord . Eu cred că prietenia e ca o foaie mototolită de ura , invidie , indiferenţă şi gelozie din partea celorlalţi . Şi se poate rupe . Într-adevăr  , nu se mai poate lega sau lipi pentru că urmele se mai văd .. Dar cred că se poate arde .. Iar cenuşa ce rezultă va fi o prietenie mai strânsă , pentru că cenuşa nu se poate rupe şi orice ai face , ea rămâne la fel .