Şi dacă zâmbesc nu înseamnă că sunt fericită . Şi o doză de egoism mi-e de ajuns să mă prefac că totul e ok , în loc să-mi permit să iau tot ce-mi doresc . Ar trebui să ştim cât şi pe cine să iubim , chiar dacă uneori ne trezim vorbind la trecut , într-o lume plină de amintiri , amintiri ce pentru unii nu contează prea mult de parcă le pasă lor de ceva , de parcă le pasă lor de tine . Şi alegem să ne închidem sufletul . Şi asta nu înseamnă că o să înceteze să mai funcţioneze . Doar se umple de durere , timp în care minutele zboară şi ne anunţă că nici nu se vor opri , nici nu se vor mai întoarce . Şi pierzi atâta timp ca să realizezi mai târziu că tot ce ai făcut a fost să te sacrifici pentru persoane care nu meritau asta . Şi atunci o să fie prea târziu şi n-o să ai decât amintiri ce le porţi mereu cu tine . Şi cu fiecare clipă se aştern amintiri ce le uiţi în acelaşi decor ce resimţit pare a fi trist , deşi zâmbeşti de fiecare dată . Şi viaţa nu înseamnă numai amintiri , nu înseamnă să supravieţuieşti unei furtuni , ci să şti să dansezi în ploaie . Şi să dansezi în ploaie e frumos . Aşa ca ia-mă de mână şi hai să dansăm . Şi îţi permit să mă schimbi tu dacă eu nu reuşesc pentru că eu nu vreau un sfârşit ciudat , nu vreau sfârşitul a ceva ce nu a început încă . Ştiu că e şansa mea care aşteaptă şi o evit mereu . Oricum îţi mulţumesc că mă faci să zâmbesc fără să fie nevoie să ascund ceva , că mă accepţi aşa cum sunt , un copil tâmpit şi idiot şi pentru că şti să ştergi semnificaţia timpului . Mă faci să mă simt cea mai specială când sunt cu tine .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu