Moș Crăciun cu plete dalbe .. :))

Dacă ești acolo , aș aprecia tare mult să citești asta .

Dragă Moșule ,

Au trecut cel puțin 8 ani de la ultima mea scrisoare către tine . Cred că de atunci , niciodată nu mi-am mai dorit ceva atât de mult . Anul ăsta însă , am dorința mea , de ceva timp , aceeași dorință , pentru care mă rog în fiecare seară . Sunt sigură că ai tu vreo legătură cu Cel de sus , așa că întreabă-L pe El despre ce vreau eu de la tine și de la Cracinul ăsta , știe El foarte bine . L-am bătut la cap în fiecare noapte , cel puțin 40 de minute , și sunt sigură că a reținut . Adevarul e că vreau o minune . Îi spun minune pentru că nimeni în jurul meu nu crede că se mai poate întâmpla ce vreau eu să se întâmple . Câteodată nici eu nu mai cred , câteodată nici nu mai sper , dar întotdeauna îmi doresc să fie așa . Chiar o merit , știi ? Anul ăsta am iertat pe cine nu ar fi trebuit să iert , am luat decizia aia bună pentru mine care trebuia să o iau demult , am ajutat când am putut s-o fac , am fost acolo când am promis că o să fiu și am iubit , necondiționat și irevocabil , chiar dacă the players change , but the game remains the same . Anul trecut cred că ți-am spus ceva de genul " vreau doar un Crăciun fericit , cu el , Craciunul ăsta și restul Crăciunurilor ! " . Sper că nu m-ai băgat în seamă . Nu știam ce zic , niciodată să nu îmi mai iei în considerare dorințele pe o perioadă lungă . Anul ăsta vorbim de un alt el , și tu știi asta . Crede-mă pe cuvânt că de data asta merită . Adevăru` e moșule , că e tot ce vreau . Absolut tot ce vreau .  Chiar mă bazez pe tine , mai mult decât știi . TE ROG , ascultă-mă . Măcar anul acesta .

Dați volumul mai tare , fetelor !

Tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul vieții unei persoane , rămâne captat în amintiri , în fotografii , care la urma urmei nu semnifică altceva decât un album de poze , care se-nvechesc pe măsura ce trec anii și nepăsarea noastră că există sau poate simplul fapt că uităm sau nu vrem să ne readucem aminte .

Undeva , acolo , s-a pierdut şi ea .

M-am hotărât să dispar . Din faţa lui , din faţa mea , din faţa a ceea ce mă urmărea practic în fiecare clipă . M-am hotărât să întorc spatele unui spate care mi-a fost deja întors . M-am hotărât să las . Şi am lăsat . Da , am plecat . Cu paşi mici şi nesiguri , dar nu m-am oprit . Era ceva ciudat , mă sfâşia ceva , de demnitate şi de orice am avut cândva în mine . Eram mai goală decât niciodată şi mai slabă , nu aveam puterea să merg la nesfârşit , dar aveam doar încăpăţânarea să nu mă opresc . Nu cât timp el e încă acolo , iar eu , ei bine , eu tot acolo , lângă el . Nu puteam să sar la gâtul lui , şi nici la gâtul meu . Nu puteam să fac nimic . Aşa că am plecat .. Dar totuşi , am întors capul . Am numit-o prostie , naivitate , lașitate . Nu trebuia să mă întorc . O dată ce te întorci rămâi acolo , știi , nu e ușor să pleci din nou . Te ține acolo cea mai mare parte și tot ce a fost mai bun în tine . Cum ai putea să te vezi lăsata undeva și să treci mai departe , pentru a doua oară ? Cum ai putea să te abandonezi , iar apoi , cum ai putea să învinovățești pe altcineva ? Nu vezi cum nici măcar tu nu poți să te lași în spate ? Nu vezi , cum ai dat tot din tine , și știi că nu poți să recuperezi , și totuși , te întorci ? Nu vezi că ți-e așa de dor încât nu mai gândești logic ? Nu vezi că ai viitorul în față și îl privești speriată , și totuși încântată , dar preferi să mergi cu spatele ? Proasto , nu vezi că nu îi pasă ?!

" Ce n-ai plâns din mine .. " . Şi cât am plâns din tine , nici lacrimi nu mai ai ..

Îmi e rușine să vorbesc despre piesa asta . 
Nu vreau să folosesc cuvinte prea mici .

O să auzi de el . Poate într-o zi , o să dai de el . E peste tot , cu toții vorbesc despre el . E acel "cineva" , care orice ai spune , oricât ai refuza să admiți , e primul , acolo , în tine . E acel cineva care a fost acolo , mai mult sau mai puțin , dar e acolo acum , acel cineva căruia nimeni , niciodată , nu a reușit să îi ia locul , chiar dacă , poate , câteodată , ar fi preferat . E acel cineva căruia nu i-ai permis să îi fie luat locul . E acel cineva la care fugi întotdeauna ,acel cineva care te trezește dimineața și te enervează , același cineva care știe să te calmeze în următoarele cinci minute fără vreun efort anume , acel cineva care o să te sune în fiecare oră dacă trebuie , care o să te asculte , fie că îi arde de ascultat sau nu , care o să spună ce trebuie să faci , nu ce vrea să faci , care , măcar câteodată , o să te pună pe tine înaintea lui .. Acel cineva care te vrea fericită , chiar dacă pentru asta e nevoie de ceva ce pe el nu îl face fericit . E acel cineva care vede ce e bine pentru tine , când tu nu mai poți s-o faci . Trebuie să existe cineva care să fie capabil să te facă să râzi , orice ar fi , care să îți aducă aminte că e acolo , chiar și atunci când știe că nu pe el îl aștepți  . Trebuie să fie cineva care să rămână acolo când nu mai rămâne nimic , care să fie deasupra tuturor , chiar și atunci când nu există alții , cineva care pentru tine să fie el , el , separat de toți restul . Cineva pentru care ai rămas acolo , pentru că știai că se întoarce mereu , cineva care are nevoie mai mare de tine decât admite , dar o știi prea bine , oricum . Cineva fără care , sincer , nu ar mai fi nimic , cineva care reprezintă cel puțin jumătate din ce ești azi , cineva căruia poate nu i-o spui prea des , dar undeva , în tine , îi mulțumești în fiecare zi că există . Există , și nu există ca ei , există în felul lui , există pentru tine . Știe să te țină în brațe așa cum nu știe nimeni , să te certe , să te ierte , să te ciupească și să te împingă , să zâmbească , să facă absolut orice în felul lui unic , în aşa fel încât , peste toate , să nu se schimbe nimic . El te întreabă ce faci , şi chiar vrea să ştie ce faci . El te judecă mai mult decât oricine , poate pentru că ştie că doar ce spune el contează , te judecă când ştie că greşeşti , când ştie că plăteşti pe urma greşelilor tale , când ştie că poţi mai mult . El nu te întreabă dacă eşti bine doar din lipsa de conversaţie , el vrea să fi bine . Câteodată , el e bine doar când tu eşti bine . El e acel cineva , de care avem toţi nevoie , nu câteodată , ci întotdeauna . E acel cineva , care face orice mai uşor decât e , acel cineva care nici nu ştii când , a devenit cea mai importantă parte din tine , poate singura , acel cineva care te iubeşte .. Care chiar te iubeşte . Şi nu ştie doar să o spună în fiecare zi , ştie să ţi-o arate . Dacă tu nu ai pe cineva , atunci te compătimesc , pentru că oricât de simplu ţi-ar fi , oricât de puternic ai fi , nu îţi e bine . Dacă tu nu ai pe cineva , şi nu eşti cineva pentru nimeni , atunci eşti măcar cineva , printre toţi . Iar tu , tu să ştii că orice ar fi , ai fost , eşti , şi o să fi mereu acel cineva . Îţi mulţumesc că eşti "cineva-ul" meu . Te iubesc , şi să nu te pună dracu să dispari , din nou . Uite , asta e pentru tine .

Unul dintre cele mai grele lucruri în viaţă este să ai cuvinte în inimă pe care nu le poţi pronunţa .

Azi , o să-mi mulţumesc mie . Bine , şi vouă . Vouă , pentru tot . Pentru fiecare lucru care l-am trăit , singură , şi cu voi . Pentru fiecare căzătură care mi-am luat-o şi care a durut mai mult , sau mai puţin . Pentru fiecare minciună . Pentru fiecare schimbare la care nu mă aşteptam . Pentru fiecare lovitură bruscă , care a durat prea mult , a durut prea mult , sau care pur şi simplu nu trebuia să vină . Pentru fiecare urmă care a rămas , pentru că au rămas multe acolo . Pentru fiecare noapte care parcă trecea cu încetinitorul . Pentru fiecare spate întors în momentul nepotrivit . Pentru fiecare speranţa care s-a stins în faţa mea , sau în mine . Pentru toate visele care mi le-am făcut fără absolut nicio bază . Pentru fiecare dezamăgire . Pentru fiecare piedică . Pentru fiecare clipă în care nu eram sigură dacă ceva mai bate în mine . Pentru fiecare mizerie care mi-a fost pusă în faţă când aveam 8 ani şi nu ştiam nici pe ce lume sunt . Pentru fiecare mizerie care mi-a fost pusă în faţă până azi . Pentru fiecare mizerie care sunt conştientă că o să mai îmi fie pusă în faţă mulţi ani de acum înainte . Pentru cei care au plecat atunci când aveai nevoie de ei . Pentru că nu v-a păsat . Pentru că mi-aţi râs în faţă . Pentru că mi-aţi trădat încrederea . Pentru toate greşelile care le-am făcut pentru voi . Pentru tot , vă mulţumesc , mai serios decât am făcut-o vreodată . Iar mie , mie îmi mulţumesc pentru că sunt aici . Pentru că zâmbesc . Pentru încrederea care o am în mine . Pentru faptul că ştiu cât pot să duc , pentru că ştiu că pot să duc mult . Pentru că m-am schimbat , şi nu am nevoie de aprobarea sau părerea voastră . Pentru că ştiu să trec singură peste tot . Pentru că sunt o copilă care nu mai gândeşte ca una . Pentru că nu o să ştii niciodată cum a fost şi ce am simţit . Pentru că m-am ridicat fără nicio mână întinsă . Pentru că n-am ştiut niciodată la ce să mă aştept , dar am ştiut întotdeauna să mă adaptez . Pentru că am avut puterea necesară să închid uşa după mine , ca să nu daţi şi voi ca proştii cu capul de ea . Pentru că nu sunt o persoană rea . Pentru că am ştiut să fiu acolo , în primul rând , pentru mine . Pentru că deşi m-am lăsat de prea multe ori pe ultimul loc , am ştiut să mă întorc şi să mă recuperez . Pentru că deşi nu am trecut mai departe o dată cu fiecare pagină dată , am urmat-o . Pentru că merg mai departe , chiar dacă mă mai uit înapoi . Pentru ultimii ani , în care doar eu ştiu la ce mă refer . Pentru că am devenit cine sunt şi sunt al naibii de mândră de asta ! Pentru asta vă mulţumesc , oricât de ciudat ar fi . Pentru că voi m-aţi învăţat că , într-adevăr , ce nu te omoară , te face mai puternic . Pentru că în final , totul se transformă într-o lecţie bine învăţată .

Mi s-a spus recent că sunt o scorpie nenorocită . Nu era nimic personal , se lega de simplul fapt că sunt femeie . Ideea era că pot face pe victima , și s-ar putea să pară al naibii de real , când de fapt , nu ai lăsat niciun gol în mine , așa cum ți-am spus , cum credeai , sau cum sperai . Pot să mint , să mă prefac , să fac tot ce ție nu ți-ar fi ușor . Pentru că sunt femeie . Da , suntem femei , și putem mai mult decât aveți impresia . Vă uimim , asta facem . Dar nu sunt o scorpie . Aș putea fi altfel , aș putea fi mai rea , aș putea să fac dintr-un întreg , cum te crezi acum , mii de bucățele și să te las "să te culegi " . Aș putea să spun tot ce speri să nu spun , aș putea să mă bag , aș putea să mă agit , aș putea să te urăsc , și ar fi normal . Dar nu . nu o fac . Nu ar avea niciun haz . Am demnitatea mea . Și un orgoliu de hrănit . Orgoliul meu se hrănește cu dezamăgirea ta , cu nedumerirea ta , cu gândul că tu știi că mi-e bine , cu gândul că nu te așteptai să îmi fie așa de bine . Eșecul tău îmi aduce mie zâmbetul din fiecare dimineață . Gândul că ți-a fost întoarsă moneda , și nici măcar nu știi , și nici măcar nu am de gând să ți-o spun , gândul că ești mințit și nu ai nici cea mai mică idee , mă face fericită . Zâmbetul tău fals , nefericirea ta , tot ce te trage în jos , îmi dă mie aripi . Faptul că nu sunt așa cum credeai că o să fiu , faptul că nu m-ai cunoscut niciodată , deși ai crezut că ai făcut-o , faptul că m-am schimbat undeva în spatele tău și ți-am apărut așa în față , uimirea din privirea ta de fraier , asta , asta îmi dă putere să nu mă opresc . Grija și afecțiunea mizerabilă pe care mi le porți , ideea că nu încetezi să crezi că îmi pasă , fiecare pas pe care îl faci spre mine și nu te duce niciunde , tot ce faci tu rău , îmi face mie bine . Faptul că întorci capul după mine cu un zâmbet dulce , melancolic , care nu îți aparține , mă face așa de fericită cum nu ai reușit tu să mă faci niciodată . Psihic , sau fizic . Și totuși , revenind , aș putea fi mai rău .. Dar nu aș face-o pentru nimic în lume . Îmi place prea mult ce fac . Îmi e prea bine să schimb ceva . Așa că nu sunt o scorpie , iar dacă mă cunoști , știi că am o parte drăguță , sensibilă , iubitoare .. Undeva . Nu am cum să te urăsc , pentru că ar fi genul de ură care să ocupe o mare parte din mine . Tot ce mai ești în ochii mei azi , e o pată gri . Și îmi provoci milă , așa ai ajuns . Azi , îmi provoci doar milă . Întorcându-mă la vorbele care mi-au fost adresate de prietenul meu , dragule , încă nu sunt o scorpie , dar cu siguranță sunt pe drumul cel bun !

Aș putea să iau un creion , și să îți dau un chip . Unul frumos , unul pe placul meu , unul care să îi facă pe toți geloși ! Puteam să desenez povestea asta mai frumoasă decât a fost , mai frumoasă decât oricare alta . Aș fi putut să te pun stăpân peste regatul lor , să te las să conduci singur , pentru că ai fi fost în stare . Aș fi făcut eu în așa fel încât să fi în stare , sau să fiu acolo , să te ajut să fi cel mai bun . Să fim cei mai buni ! Aș putea să desenez în loc de noaptea aceea , o noapte cu lună plină și un cer plin de stele . Nu , mai bine o singură stea , care să strălucească deasupra noastră , să fie acolo pentru noi . Aș fi putut să zâmbesc ore întregi , la gândul că suntem acolo , că două inimi bat pentru același vis , ce nu avea niciodată să apuce să fie real . Aș putea să schimb tot ce a fost , înțelegi ? Aș putea să fac din tine tot ce nu ai fost , aș putea să spun că a fost atât de bine cum nu a fost , aș putea să mint la nesfârșit , și nimeni nu ar avea să știe ! Aș putea să schimb zi dupa zi , noapte după noapte , fiecare ceartă , împăcare , fiecare speranță , aș putea să fac să nu fi murit nimic , în mine , în tine , în noi , în ochii lor , în mintea mea , într-un gol care pare să alcătuiască tot . Aș putea să schimb tot ce ai fost , pe o imagine perfectă , aș putea să mi te amintesc frumos . Aș putea să fac din trecut ceva ce era prea departe să putem noi atinge , aș putea să o fac , și nici măcar nu ți-aș cere ajutorul , serios , aș face-o singură , nu mi-ar fi greu ! Aș putea să te văd cum spuneam , cum speram că o să pot să o fac ! Nu ar ajuta însă la nimic . E un singur lucru ce nu pot să îl schimb . Ce ești acum . Nu pot să îți desenez un alt chip , pentru că te văd ca o creatură demult distrusă , fără posibilitatea de a fi "reparată" . Ai rămas în fața mea ca o urma lasata de o palma data cu putere pe o figura fragila, ca o greseala de care ti'ai dori sa fi stat departe. Ai rămas o pată neagră în tabloul meu cu culori calde . Nu încerc să te șterg de acolo , chiar dacă unii critici îmi spun că strici armonia tabloului . Ei nu știu cât de neimportantă e o pată neagră , într-o mare de culori . Totuși , nu vreau să crezi că nu ai un loc în inima mea . Nu aș putea să simt pentru nimeni ce simt pentru tine . Ți-ai dobândit cinstit toată indiferența mea , toată mila , toată sila , tot disprețul , tot ce nu a mai dobândit nimeni până acum . Nu te regret , pentru că asta ar însemna o greșeală din partea mea .. Iar de data asta , singura greșeală ai fost tu , împreună cu fiecare gest ce îți aparținea . Și ai făcut cât toate greșelile pe care le puteam face eu . Inclusiv să te regret . Nu te urăsc , pentru că ar fi genul de ură care să dureze la nesfârșit . Iar eu , scumpule , am încetat să îmi mai irosesc vreo secundă pe tine , de când am realizat că pur și simplu nu îmi place să alerg pe un drum care știu foarte bine că nu duce nicăieri .Sper ca într-o zi să ajungi la capăt , și să vezi că nu ai ajuns de fapt nicăieri . Sper să țipi de dezamăgire , iar atunci am să vin în urma ta , oricât de greu mi-ar fi , doar ca să te văd după atâta timp , doar ca să pot să îți șoptesc zâmbind : " Ți-am spus eu ?! " .

Obișnuim să ne agățăm de amintiri pentru că sunt singurele care rămân neschimbate .

Dacă aș pleca ani întregi de acum încolo , fără să mă uit înapoi , fără să pot să mă întorc , fără să am voie să regret , fără amintiri , fără tot ce mă ține acum , aici , aș face-o cu tine . Aș putea să o fac doar cu tine . Dacă ar trebui să aleg pe cineva dintre toți , ai fi tu . Ai fi doar tu , oricând , fără să mă gândesc de două ori . Pentru că sunt lucruri pe care pot să le fac doar cu tine . Cu tine pot să stau , cu tine pot să fug , cu tine pot să rămân , cu tine pot să plec , cu tine pot să iert , cu tine pot să uit , cu tine pot să iubesc , cu tine pot să urăsc , cu tine pot să vorbesc frumos , cu tine pot să țip , cu tine pot să înfrunt , cu tine pot să fug , cu tine pot să fiu puternică , cu tine poate să îmi fie frică , cu tine pot să râd , cu tine pot să plâng , cu tine pot să fiu fericită , cu tine pot să fiu nervoasă , cu tine pot să visez , cu tine pot să cad , cu tine pot să mă ridic apoi , cu tine pot să câștig , cu tine pot să pierd , cu tine pot să vorbesc , cu tine pot să tac , cu tine pot să zbor , cu tine pot să fiu dezamagită , cu tine pot să fiu orice aș vrea , cu tine pot să fiu eu .. Cu tine pot orice , orice ei nu pot . Pentru că oricum aș fi , orice aș fi , pentru tine sunt la fel . Și știu , prea bine poate . Pentru că tu lângă mine , eu lângă tine , suntem altfel . Noi suntem ceea ce nu înțelege nimeni . Noi suntem cei ce nu avem nevoie ca ei să înțeleagă . Noi suntem cei mai buni , doar noi ! Noi suntem acolo , mereu , la fel , indiferent de cum pare din exterior . În noi , nu se schimbă nimic , niciodata . Noi mințim , ne ascundem , sau pur și simplu nu scoatem nimic la suprafață . Deasupra tuturor însă , noi știm ce suntem , cel mai bine , și poate că e tot ce conteaza . Fără dulcegării , fără aceleași lucruri spuse în fiecare zi , fără demonstrații profunde , fără romantism , dramă sau alte lucruri , care în fond , nu ar demonstra nimic în plus . Noi ne cunoaștem orgoliul și nesimțirea pe care o deținem amândoi , pe termen limitat . Câteodată înțelegem pur și simplu diferența dintre fațadă și adevăr . Noi știm să vedem deasupra aparențelor , ca și cum nu ar fi acolo . Noi știm să fim așa cum nu am mai auzit pe nimeni să fie . Si nouă , ne e bine , rămânând exact la fel . Pentru că nouă , nu ne-a stat în cale niciun " bou care nu-și merită viața " și nicio " fană handicapată " . Eu sunt datorită lui , ceea ce tu nu vei fi niciodată , iar el , el e ceea ce tu nu vei avea niciodată cum îl am eu , as long as I'm alive . :)

Don`t worry , be happy !

E prima oară după mult timp . Probabil o să iau mai des o pauză de fericire . Cred că așa se numește . Nu mai pot să scriu la fel , să îmi desfășor ura într-un mod profund , să îmi expun toate regretele și tot ce doare , sau a durut , mai mult sau mai puțin . Nu mai pot să îți spun să te duci dracului , nu îți mai pot explica cum vreau să dispari din viața mea , nu mai pot să îți spun ce ai însemnat , de fapt . Nu mai pot , pentru că nu îmi mai pasă . Te-ai dus dracului , ai dispărut din viața mea , și chiar nu trebuie să știi tu ce au însemnat toate astea . Nu mai am despre ce "bou care nu își merită viața" să scriu , pentru că niciodată nu am să scriu despre cineva care îmi e indiferent , sau care pentru mine , pur și simplu nu mai e cineva . Aș putea să scriu despre fericire , așa cum o văd eu , pentru că e singurul lucru pe care îl văd sau îl simt acum . Aș face-o degeaba , căci nu o definește nimeni și nu ți-o poate explica nimeni . Totuși , dacă o să râzi fără niciun motiv , dacă cei din jurul tău se uită ciudat la tine pentru că zâmbești de jumătate de oră și nimeni nu a spus nimic amuzant , dacă a venit toamna și totuși tu nu simți că s-a schimbat nimic în tine ( bine , poate bronzul de pe tine - asta e trist ) , dacă te trezesti la șapte dimineața fără să trântești ceasul de trei ori , doar pentru că e o nouă zi , și iubești să știi asta , dacă iubești , sau dacă ești iubită , dacă ai în fiecare dimineață un chef nebun de a strânge pe cineva în brațe , dacă atunci când asculți : " I don't wanna miss a thing " și în loc să stai cu șervețelele lângă tine , tu te uiți în gol minute întregi zâmbind , dacă ai un singur moment , o singură dată , când realizezi că trăiești cea mai frumoasă parte a vieții tale , înseamnă că ești fericit . Ai face bine să fi în stare de orice , să treci cu vederea , să ierți în loc să cerți , să înțelegi sau să te prefaci atunci când e nevoie , să nu îți fie frică , și sub nicio formă , absolut niciuna , să nu pierzi ce ai acum . Pentru că fericirea , nu vine oricând . Nu ți-o aduce oricine , nu vrei să o primești tu câteodată , într-un mod involuntar , sau pur și simplu , te evită . E poate singurul lucru care o dată ce îl ai , chiar contează să nu îl lași să plece . O dată cu ea , pleacă și ceva din tine . Și e păcat , e păcat să pierzi tot din orgoliu , sau din stupida dorință de a schimba ceva . Dacă ai înțeles tot ce-am spus , înseamnă că ești sau ai fost fericit și dacă ești , atunci dă o palmă sănătoasă la absolut tot ce e în plus , și ia-ți binemeritata pauză de fericire , trage de ea și savureaz-o - știi că nu o să dureze la nesfârșit .

Plină de ei , goală de mine . Mă completează incredibil de bine , fac un întreg , fără să fie acolo . Așa , pentru că au fost . Pentru că în mine trăiesc , respiră mai rar și inima nu le mai bate atât de tare , dar destul cât să îmi amintesc de ei .. Nu au plecat niciodată de lângă o fraieră ca mine .. Și totuși nu am uitat nimic .

Tremur . Tremur de mai mult de 24 de ore , tremur încet și des , clipesc mult și nu mă concentrez pe nimic . E ciudat să te întrebi : " Ce e cu mine ? " . Cum dracu să nu știi ce e cu tine ? Nu înțelegi , nu încerci , nu vrei , e mai bine când nu ai nici cea mai mică idee . Tremur de ciudă , de nervi , de regrete , de urme , de dorință , de dor , de impactul trezirii la realitate . Mi-e al dracului de dor , de vremurile alea când nu știam dacă trece un minut sau o zi . Încă o dimineață lângă tine , încă o noapte departe . O ceartă urâtă și o mie de gânduri care îmi treceau simultan prin minte , toate legate de tine,  fără să duca undeva . Mi-e dor de tine ocupând o parte din mine , trăgând de tine ca de o sfoară , acceptând și prefăcându-mă că nu văd , doar ca să fi acolo . Am aruncat sfoara aia , demult , dar nu prea departe . Din când în când , o mai ridic . Nu trag de ea , dar nu suport să nu o mai am măcar în mână . Nu mai e iubire , nici pe departe , nici cea care a fost , niciun alt fel . E doar dor . Un dor nebun , o ciudă care apare și dispare într-una și o mie de întrebări : " Oare ce-ar fi fost dacă ... ?  " . Urăsc să nu mai fi aici . Urăsc să fi fost vreodată . Urăsc faptul că nu dispari , urăsc faptul că nu te las să pleci fără să îmi dau seama . Cel mai mult însă urăsc faptul că nu știu cine ești tu , cine sunt eu .. De fapt , cine suntem noi ? Ar putea fi el , a fost mereu el , sau poate celălalt , poate celălalt . Nu știu . Probabil sunt toți . Sunt ei trei . Sunt cei trei care refuză să iasă o dată pentru totdeauna din viața mea . Sunt cei trei care mă derutează , sunt cei trei pe care i-am înfipt în mine cu dorințele mele cu tot atât de adânc încât nu îi mai scoate nimeni . Nu sunt egali . E el , care a fost mereu , el și restul .. Nimeni nu o să fie ce e el . E celălalt el , care probabil și-a câștigat locul în timp .. Și încă un el , care nu știu cum a apărut și cum a rămas totuși undeva în mine . Și îmi e dor , îmi e dor de ei pe rând , tremur și suspin , țip și mă ascund , pentru că sunt aici , îi simt , și nu vreau , nu ar trebui , mă agită și mă distrug . Mă întreb pentru ce , pentru cine ? Nu am niciun răspuns .. Dar încă tremur .. Parcă mai intens , încât nu mă pot opri și mă simt așa cum nu m-am mai simțit de ceva timp . Si iar tremur .. Mă ridic din pat și îmi dau prosopul jos . Nu simt nimic , nu văd nimic , nu contează nimic . Decât să mă gândesc la tot ce contează . Mai bine , nu contează nimic . Încă zâmbesc .. Zâmbesc pentru că pauza mea de fericire nu s-a terminat . Nu , scumpii mei .. Eu încă sunt fericită .

N-ai tras niciodată o linie de final când era vorba de noi .. Pentru că ai șters-o ori de câte ori am tras-o eu . Eu nu am știut să te țin , iar tu nu ai știut să mă lași . Te iubesc , blegule .

Îți scriu acum ție , pentru că nu am făcut-o niciodată . Nu ți-am scris , nu ți-am spus și nu te-am lăsat să știi ce însemni de fapt , pentru mine . Însemni mult , mai mult decât crezi . Și nu pentru că nu observi lucrurile cum sunt , ci pentru că însemni mult mai mult decât te-am lăsat eu să vezi . Tot ce spun , spun pentru că vreau să știi că nu ai făcut tot ce ai făcut fără să observ . Vreau sș știi că am observat tot , și ar fi prea puțin spus că am apreciat . Nu te-am înțeles niciodată , dar am avut egosimul să te las întotdeauna să continui . M-am simțit vinovată , dar probabil nu destul cât să te opresc . Nu am vrut să te opresc să mă iubești , pentru că poate era lucrul de care aveam cel mai mult nevoie , de fiecare dată . Nu știu dacă ți-am mulțumit vreodată . Dacă nu , nici n-o voi face , pentru că sunt lucruri prea mari pentru a le acoperi cu un "mulțumesc" . În plus , niciodată nu aș putea să îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut să îmi fie mie bine . Nu îmi dau seama care dintre noi doi a fost mai prost , dar știu că ție ți-a picat mai prost .. Din ce în ce mai prost , cu fiecare ... Fiecare dată când te-am mințit , fiecare dată când am plecat , fiecare dată când eram cu el , fiecare dată când nu te-am vrut , fiecare dată când nu mi-a păsat , fiecare dată când nu te-am văzut , sau nu am vrut să te vad . Fiecare dată când nu te-am iubit așa cum ar fi trebuit să o fac . Ai ținut de mine și te-ai încăpățânat să nu renunți , orice aș fi fost eu capabilă să fac . M-ai judecat și m-ai înțeles , m-ai certat și m-ai iertat , întotdeauna , cu aceeași privire din ce în ce mai dezamagită de cum înghite fiecare mic lucru venit de la mine . M-ai ținut de mână și m-ai tras înainte când n-am mai știut pe unde să o iau . Ai căzut de mii de ori și nu te-am tras niciodată , nu mi-ai cerut și nici nu ai așteptat . Ai zâmbit întotdeauna o dată cu mine , indiferent de cum îți era ție . Mi-ai demonstrat demult , și continui să o faci , că nu "toți sunt la fel" .  Ai tăcut , oricând a trebuit să o faci , și ori de câte ori ai fi avut dreptul să nu o faci . M-ai iertat , de milioane de ori , și m-ai lăsat cel puțin să cred că ai și uitat , tot ce am știut să fac , în așa fel încât să nu uiți . Pe mine nu m-ai uitat . Nu m-ai uitat niciodată , oricât ai fi fost plecat și oricât ți-aș fi zbierat în fața ușii să mă uiți . Te-ai intors la mine fără să te chem vreodată , fara să știi dacă măcar , vroiam să te întorci . Ai venit , ai venit întotdeauna și nu ai plecat până "nu mai aveam nevoie de tine" . Adevarul e că întotdeauna am avut nevoie de tine . Asta o știi , o știi pentru că am fugit la tine mereu . Am știut că tu ești singurul . Singurul care putea să se trezească la trei dimineața dacă îl sunam plângând , singurul care mă primea la el acasă , singurul care stătea cu mine până la șapte să mă asculte , singurul care mă ridica în picioare când nu vroiam să mă ridic , mă lua în brațe și îmi spunea : " Lasă , micuțo , e un prost , și nu te merită . Trecem noi și peste el " . Eram noi , nu era niciodată "treci tu" , nu , treceam "noi" . Și așa era . Nu m-ai lăsat niciodată singură . Nu o să am vreodată tupeul nesimțit de a îți cere să rămâi . Dacă o să vrei să pleci , să știi că nu am să te judec , pentru că ar fi trebuit să pleci acum tare mult timp , poate încă de la început . Ai rămâne probabil cea mai frumoasă amintire a mea , cea mai liniștită și cea mai lipsită de întrebări sau dubii . Oricât ai fi de departe , pentru mine vei rămâne cel mai aproape , pentru că așa ai fost întotdeauna . Să nu mă uiți chiar dacă doare , pentru că dacă tu nu renunți , eu nu mai fug .

Sunt dureri atât de puternice la care inima refuză să renunțe . Se încăpățânează să încerce să rescrie de mii de ori același capitol , care are oricum același final .

Mi-a fost adresată de curând o întrebare care mi-a dat de gândit , poate ca niciodată până acum : " Dacă ai putea să schimbi ceva , orice , ce ai schimba ? " Aș fi la fel de naivă cât am fost atunci și aș lăsa să se întâmple tot ce s-a întâmplat , inițial nu aș schimba nimic , indiferent de ce consecințe au avut unele lucruri , care cel puțin , au luat naștere în alte vremuri . Maturizarea aia "m-a crescut" și a fost o adevărată provocare . În timpul ăla era senzatia aia dubioasă : deși te-a durut chiar mai mult decât îți amintești , nu ai schimba nimic , "de dragul vremurilor bune" . Aș lăsa amintirile veșnice , pentru că au ajuns după ceva timp să mă facă să zâmbesc , oricând , oricât aș fi spus cândva că le regret . Nu regret nimic , nici măcar o secundă . Au fost alegerile mele , și a fost prima oară când am fost fericită , în viața mea . Nu aș putea schimba așa ceva , orice ar fi însemnat fericirea asta . Totuși , mi-aș trage câteva palme peste cap , sănătoase . Dacă aș putea să mă întorc exact în vremea aia , aș schinba multe . Nu aș mai fi deloc ce eram atunci . Aș vorbi cu mine dacă aș putea , și mi-aș explica felul în care se rezolvă lucrurile . Mi-aș spune să aștept , mi-aș spune să mă calmez și mi-aș urla în față cât aș putea de tare : " Și ia mai dă-l în pizda măsii de dobitoc " . L-aș da . Asta aș schimba . Nu mi-aș mai bate joc de mine cum o făceam atunci . Nici pentru el , nici pentru nimeni altcineva . Mi-aș impune că cea mai importantă sunt eu , și ar fi poate singura regulă care nu aș încălca-o . Mi-aș fi băgat în vene , în creier , în inimă , în ce aș fi putut , o doză sănătoasă de putere și independență . Aș dormi măcar jumătate din nopțile alea pierdute . Și acum am cearcăne de atunci , futui .. Totuși , unele le-aș lăsa . Mă calmau .. Într-un fel sau altul , nu aș schimba nimic din ce făcusem eu , ci doar din ce făcuse persoana care devenisem .. Pentru că după un timp , cu siguranță , nu am mai fost eu . Și nici că "m-am întors" de atunci . Totuși , nu regret . Am facut adesea pași mici , dar siguri . Mi-a fost băgată pe gât toată încrederea în mine care nu am fost eu în stare s-o înghit . Am fost iubită , deși nu am iubit . Am rănit , și nu sunt mândră de asta . Nu aș mai face-o .. Nu știu ce aș face , dar nu aș mai face rău cui am facut atunci .. Pentru că a fost singura persoană care în nicio circumstanță , nu a meritat-o . Nu aș mai fi la fel de bună cum am fost , la fel de primitoare . Aș ierta , bineînțeles că aș ierta , altfel s-ar fi dus prea multe pe "apa Sâmbetei" , dar aș ierta după regulilele mele , nu ale lui , din nou . Nu aș mai fi la fel de naivă cum am fost . Nu aș mai fi la fel de dezamăgită cum am fost , nu aș mai avea așteptările pe care le-am avut , nu aș mai tremura cum tremuram atunci . Aș avea tupeul care nu l-am avut atunci , aș face ce nu am făcut , și ohohooo , câte i-aș spune nenorocitului . Pentru el, pentru tot ce a fost , pentru tot ce a rămas .. Și pentru că a rămas . Și asta e ceva . Pentru zilele și nopțile alea , pentru blocul ăla cu atâtea amintiri vii , și pentru lecțiile de viață care nu ezită să mi le dea . Îți mulțumesc , dragule , mi-au fost de folos , mai devreme sau mai târziu , mai mult sau mai puțin . Mulțumesc , pentru că tu ai "pus bazele" a ceea ce numesc și azi, zi perfecte . Nu m-aș mai lăsa dusă de val cum m-am lăsat , nu aș mai crede tot cum am crezut , și pentru nimic în lume nu aș mai spune : " S-a schimbat ! " . Mi-aș spune că oamenii nu se schimbă , poate doar câteva părți din ei . Aș încerca să înțeleg , dar aș evita tare multe . M-aș lăsa din nou să fiu naivă , pentru că am fost fericită . Al dracului de fericită . Am plâns de fericire pentru prima oară în viața mea , așa , fără un motiv anume , și niciodată nu am înțeles cum vine asta . Aș face astfel toate greșelile alea stupide care le-am făcut , aș avea încrederea aia oarbă și aș iubi , exact așa cum am făcut-o atunci . A fost poate singura dată când știu și susțin până în pânzele albe , că nu am meritat . Nu am meritat să caut răspunsuri și să mă învinovășesc asemenea unei proaste , timpul ăla , chiar dacă nu a fost lung . Dar , iată-mă azi ! M-am schimbat cum nimeni nu o să aibă vreodată idee . Nu am arătat , nu am fost o altă persoană . Pur și simplu , eu de atunci nu am mai gândit și simțit lucrurile la fel . Am încetat să fiu copilă mică și proastă care orice ai face , iartă și iubește .. În fond , e tot ce are . Nu am înțeles că mă am pe mine și că îmi e de-ajuns . A schimbat multe , m-a schimbat mult . Sunt mândră că nu trebuie acum să spun că m-aș întoarce să îmi trag câteva palme . Mi le-am tras singură , încă de atunci , pentru prima oară . Nu aș schimba faptul că am iertat , deși încă sunt de părere că nu merită . Pur și simplu , nu îmi pare rău . Nu m-a afectat cu nimic . Am început să nu mai fiu de gheață , dar nici vulnerabilă . Cu siguranță aș fi evitat unele amintiri care aș prefera și acum să le șterg , dar lucrurile nu stau chiar așa . Nu aș schimba nimic , pentru că am iubit , după mult timp , fără să îmi fie frică . Totuși , aș rămâne la cum eram atunci . Nu m-aș implica atât cât am făcut-o . Nu aș avea din nou încrederea aia oarbă "de pe vremuri" și nu aș uita niciodată ceea ce învățasem .  Mi-aș aduce aminte că știu să mă ridic , și nu îmi trebuie atât de mult pentru asta . Mi-aș pune un fel de filmuleț cu mine , așa , cu tot ce a fost , să îmi arăt că pot mai mult de atât . Pentru că puteam , serios că puteam . Recent , m-am dezamăgit în ultimul hal , pentru că am lasat dracului în spate tot ce am învățat . Mi-am dărâmat singură zidul pe care l-am construit . Am fost o proastă că am lăsat garda jos .. Asta am fost , asta am făcut din păcate . Aș schimba tot , m-aș schimba , pentru că a fost a nu știu câta oară . Dumnezeu e sus și știe .. NU MERITAM .

Singurul lucru care stă între noi doi este realitatea .

Minunile nu le găsești la fiecare pas . Nu ți le pune nimeni în față , și nici măcar nu poți să lupți pentru ele . Minunile sunt rare și mai prețioase decât îți poți tu imagina . Nu am idee de cine sunt trimise , dar nu le primește oricine . Probabil nu oricine le poate ține , prețui , așa cum trebuie , pentru că nu poți lupta pentru ele , dar după ce le dobândești , e o luptă a dracului de grea să le poți păstra . Nu știu pe ce criteriu sunt împărțite minunile astea , cui , sau de ce , dar eu mi-am primit minunea mea , și mă ține în viață , respiră pentru mine , de trei ani încoace . Minunea mea e responsabilă pentru tot ce sunt eu azi - pentru ce știu , pentru ce spun , pentru ce gândesc , pentru ce cred , pentru ce simt , pentru cum și cât iubesc , pentru absolut fiecare pas corect care îl fac . Tot ce am făcut sau fac greșit , îmi corectează el . El m-a învățat tot , și nu cred că și-a dat seama sau a avut intenția asta vreodată . El mi-a câștigat încrederea așa cum nu a reușit nimeni . El știe tot , pentru că el e singurul care are dreptul ăsta . Eu îl am pe el într-un fel pe care nu îl înțelege nimeni , nici noi , nici nu contează , într-un fel în care nu îl mai are nimeni , și asta mă face mândră . El mă face să zâmbesc , fără să aiba vreo tangență cu mine . El mi-a ocupat zile și nopți întregi , sau m-a ocupat pe mine , în așa fel încât nu aș schimba nimic , nu regret nimic și aș fi în stare să mai fac o dată orice din ceea ce am făcut . El m-a învățat că merită , oricât timp , nervi și răbdare ar lua . Tot el m-a învățat și cine nu merită , și a avut dreptate , oricât m-aș încăpățâna până în ziua de astăzi să spun că nu e așa . El m-a așteptat mereu , chiar dacă putea pleca . El m-a crescut și m-a pus pe un alt drum . Nu m-a înțeles aproape niciodată , dar m-a ascultat . El e singurul care mă poate scoate din minți și calma în următoarele zece minute . El e singurul pe care pot să îl iubesc , să îl urăsc , să nu îl suport și să îl ador în același timp . E singurul care poate să mă intimideze când se uită la mine . E singurul căruia îi sunt recunoscătoare , pentru absolut tot ce a făcut cu , din , și pentru mine . E singurul pe care îl iert , orice ar fi , e singurul care merită să îl iert , de câte ori ar trebui . E cu siguranță singurul pentru care pot să vă las pe toți dacă trebuie , e singurul căruia nu îi dau drumul pentru nimic din ce aveți voi de oferit . E singurul care m-a învățat să râd dinainte să râd .. Și m-a făcut să plâng dinainte să plâng .. Cel care face pe victima într-un mod care nu mă enervează . E singurul care face parte din mine de trei ani , e singurul care mă iubește , care chiar mă iubește , poate mai mult decât știu eu . El e singura mea minune , și îl iubesc atât de mult încât singurii care poate ar înțelege ar fi cei care au propria lor minune . El e absolut tot pentru mine , el e tot ce voi toți nu puteți fi . El e inima mea .

1. Ce vârstă ţi-ai da dacă nu ai şti câţi ani ai ?
17 .. Da , cred că 17 .


2. Ce e mai rău , să eşuezi sau să nu încerci ?
Păi , să nu încerci , cu siguranță .

3. Dacă viaţa e atât de scurtă , de ce facem atât de multe lucruri care nu ne plac şi nu facem atât de multe lucruri care ne plac ?
De frică și de proști .


4. Când ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut tot ce era de vorbit şi de făcut , ţi se pare că ai vorbit mai mult decât ai facut ?Da . Câteodată vorbesc prea mult și nu ar trebui .


5. Dacă moneda naţională ar fi “fericirea” , cât de bogată ai fi ?
Bill Gates ar cerși de la mine .


6. Care este lucrul pe care ai vrea cel mai mult să îl vezi schimbat la oameni ?
Responsabilitatea de a-și asuma unele lucruri pe care pur și simplu nu vor să le accepte . Aș vrea să se plângă mai puțin , să fie mai puternici .


7. Faci ceea ce ai visat să faci , sau faci ceea ce faci doar pentru că împrejurările te-au adus aici ?
Fac exact și numai ce îmi place să fac .


8. Dacă media de viaţă ar fi de doar 40 de ani , ţi-ai trăi viaţa diferit ?
Nu .


9. Eşti mai preocupată să faci lucrurile cum trebuie , sau lucrurile care trebuie?
Cum trebuie . Cui îi pasă ce trebuie sau nu trebuie făcut ?


10. Dacă ar trebui să oferi un singur sfat unui copil despre viaţă , care ar fi ăla?
Să nu o lase să treacă pe lângă el .


11. Ce-ai prefera să fii : un geniu stresat sau un prost fericit ?
Un prost fericit .


12. Ce-ai alege între a pierde toate amintirile pe care le ai până acum sau a fi incapabil să îţi mai faci amintiri de acum înainte ?
Chiar nu pot răspunde la întrebarea asta . M-am blocat .


13. Îţi mai aduci aminte de momentul ăla de acum 5 ani când erai extrem de nervoasă şi nefericită ?Mai are vreo importanţă acum ?
Da . Lucrurile se iartă , dar nu se uită .


14. Când a fost ultima oară când te-ai aruncat cu capul înainte în ceva în care credeai din tot sufletul , deşi toţi te sfătuiau să nu încerci ?
Vara trecută ..


15. Când a fost ultima oară când ţi-ai auzit sunetul propriei respiraţii ?
Aseară , când nu puteam să dorm.


16. Care e lucrul pe care l-ai dorit întotdeauna să îl faci şi încă nu l-ai făcut ? Ce te opreşte ?
Să fac ce își dorește el de atâta timp . Să fim un întreg . Ce mă oprește ? Neîncrederea și frica .

17. Care e lucrul pe care îl faci mai bine decât toţi ceilalţi pe care îi cunoşti ?
Să rezist în fața provocărilor pe care viața mi le oferă , dar mai ales Dumnezeu .

Și vine un moment când trebuie să ștergi mesaje , să ștergi numere , să rupi fotografii .. Nu înseamnă să uiți .. Înseamnă că în sfârșit ai găsit puterea de a accepta că nu va mai fi niciodată ceea ce a fost .

Acest băiat despre care urmează să scriu este unul la un milion , doarme la un metru de mine cu o țigară care a uitat-o aprinsă lângă el . A adormit cu capul întors spre mine , și un surâs pe buze care nu spune nimic , dar ascunde multe . Acest băiat o iubește de mult timp . Nu a ascuns-o niciodată pentru că nu a văzut rostul , și nici că era vreunul . Și-a dedicat ultimii 3 ani unui singur scop : fericirea ei . Adora să fie fericit , iar el e fericit doar când e ea , iar dacă nu e , o face el . Asta știe să facă cel mai bine , poate de aceea nu renunță niciodată . Nu renunța niciodată la nimic din ceea ce ține de ea . E în stare să facă același lucru de 1000 de ori , oricât ar fi de greșit , dacă ei îi e bine . Tot ce face se rezumă la ea , așa că am putea spune că este centrul universului lui . Nu ascultă de nimeni și este chiar mai încăpățânat decât ea , așa că niciodată nu se înțeleg mai mult de 2 zile . Se ceartă , își spun vrute și nevrute , ea pleacă , dar tot el se întoarce . Nu sunt niciodată de acord , ea riscă , iar el vrea doar să o vadă pe un drum sigur . El o vrea pe ea , ea vrea pe altcineva . Nu îi spune niciodată , dar știe el foarte bine . Nu îi reproșează nimic , deși ar vrea să îi spună într-o zi tot . E poate singurul lucru de care îi e frică , să o piardă încă o dată . Nu o face poate și pentru că știe că nu e un lucru pe care sa îl controleze . Înțelege că și ea poate să iubească așa cum o face el , dar nu pe el . Nu a ținut-o niciodată , a lăsat-o să plece . Nu a așteptat să se întoarcă , pentru că știa că nu o va face . Ea nu e genul de fată care pleacă și vine înapoi , realizând că nu a făcut ce i-a spus inima . O dată ce pleacă , nu dă niciun pas înapoi , oricât ar durea-o asta . E vorba de orgoliu și încăpățânare , iar el o cunoaște . Se duce după ea întotdeauna , și așa o iau mereu de la început . Și azi o privește iar cum o face în toate celalalte zile . E a lui din nou , după regulile ei , ca întotdeauna . Are în privire o dorință arzătoare care nu seamănă cu ale celorlalți din viața ei care au privit-o de-a lungul timpului . Are o privire inocentă , care nu ascunde nimic și care nu ar putea să o mintă , deși câteodată ar vrea . O vede așa cum e ea , pentru că nici ea nu se ascunde față de el . Sunt două trupuri , unul lângă altul , care se privesc fără niciun pic de rușine , care lasă la iveală fiecare păcat și fiecare lovitură care le aparține . O privește pentru că e a lui , și asta o știu amândoi , încercând să evite faptul că trupul , mintea și iubirea ei aparțin totuși altcuiva . O analizează din cap până în picioare și nu o judecă . O admiră , cu toată ființa lui . Câteodata ea începe să plângă , pentru că se pierde în privirea lui . Știe că nu merită să o vadă așa , știe că nu îl merită . Câteodată se simte vinovată , dar asta nu o admite decât față de el . E singurul care o înțelege , oricât i-ar fi de greu . Cine ar înțelege-o , dacă ar fi în locul lui ? Nimeni , nimeni nu ar putea să o facă . Plânge încet și tremură , dar nu pierde niciodată contactul vizual cu el . Nu vrea să îi dea impresia că o pierde iar , căci știe că l-ar durea mai mult decât o doare pe ea . El tace întotdeauna , pentru că orice ar spune , ar apăsa-o mai tare . Se apropie de ea , o mângâie , îi șterge orice lacrimă și o strânge în brațe până se calmează , până îi e bine . Nu a așteptat niciodată nimic de la ea . Să îl ia în brațe , să îl facă și ea fericit când nu e , nu a așteptat niciodată mai ales să îl iubească . S-ar fi supărat singur . Și nu îi lipsea asta . Acest băiat a vrut să fie pentru ea ceea ce nu a fost niciunul . Și a fost , a fost cel care a iubit-o necondiționat și fără oprire în fiecare zi , i-a spus-o și i-a arătat-o , s-a asigurat că știe , că nu uită , că e conștientă de prezența lui acolo , oricând are nevoie de el . Acest băiat doarme acum liniștit după o lungă zi alături de ea , în care adora să știe că în atâtea ore , rămân unul în brațele celuilalt . Iubește al dracului de mult să o aibă pentru el și să o simtă , să aibă grijă de ea , să fie ea , acolo , lângă el . N-are ea idee cât o iubește . Acest băiat .. Ești tu .

Vreau să scriu despre ea . O făceam des cândva . Ea e mai mult decât surioara pe care nu am avut-o niciodată . Ea e singura persoană care până în ziua de azi pot să spun că m-a susținut cu adevărat și a știut ce înseamnă să fie acolo pentru mine . Am avut nevoie de ea fără să mă opresc vreodată , de atunci până acum . Ea înseamnă pentru mine cât nu aș fi putut concepe niciodată că poate însemna cineva . Prietenia dintre noi două , va rămâne peste ani , dacă analizez , cea mai frumoasă amintire pe care o avem împreună . Noi două avem ceva ce nu știm câți mai știu să aprindă .. Și să țină aprins pentru totdeauna . Noi două avem de fiecare dată un motiv să luptăm , căci mereu ne spunem că măcar ne avem una pe cealaltă  . Eu eram cea care se întorcea pentru ea mereu .. Și o țineam de mână atunci când plângea și tremura ..  Am avut prietenia pe care mulți nu știu nici să o construiască . Cumva , ea o să rămână întotdeauna cea mai bună prietenă a mea . A rămas singura din viața mea , singura căreia atunci când îi spun că o iubesc , i-o spun din suflet . Ea a fost cea care m-a învățat primele lucruri despre viață , fără ca măcar să le descopere sensul vreodată . Ea mi-a început povestea , a scris prima pagină din cartea mea și a rămas jumătate din mine . Dacă aș pierde-o de tot , așa cum se pare că toți se pierd unii pe ceilalți , ar lăsa o urmă greu de șters peste mine și peste tot ce ține de mine , pentru că în subconștientul meu , ea e totul pentru mine.

E prea târziu să vrei să mă ai , dacă am fost deja a ta.

 E puțin prea târziu să te întorci , dacă nu ai fost acolo niciodată pentru mine . E puţin prea târziu să îmi ceri să te cred , dacă deja m-ai minţit . E puţin prea târziu să vrei să fiu ca înainte , dacă m-ai lăsat pentru ce eram atunci . E puţin prea târziu să îmi ceri să te aud , dacă tu nici măcar nu m-ai ascultat vreodată . E puţin prea târziu să îmi ceri să te iert , dacă tot ce ai fost tu , a fost o mare greşeală . E puţin prea târziu să îmi promiţi , dacă m-ai dezamăgit complet . E puţin prea târziu să îmi spui că îţi lipsesc , dacă m-ai ţinut în braţe zile şi nopţi întregi , şi ai renunţat . E puţin prea târziu să îmi ceri să lupt , când te-am văzut pe tine fugind ca un ratat . E puţin prea târziu să încerci să dai timpul înapoi , când pentru mine a trecut cu încetinitorul , a trecut cu încetinitorul atâta timp . E puţin prea târziu să mă convingi să te las să reintri în viaţa mea , când am încercat să te ţin , dar ai plecat . E puţin prea târziu să mă faci să risc , dacă am riscat deja tot . E puţin prea târziu să îţi pară rău , dacă nu au mai rămas decât cicatrice .. Cicatrice , nu răni . Ele s-au închis de mult timp . E puţin prea târziu să mă iubeşti , dacă nu mai înseamnă nimic pentru mine . 

Mi-e dor şi doare ..

Acelaşi drum . Același timp . Aceleaşi dimineţi . Aceleaşi bănci . Aceleaşi locuri . Aceleași împăcări . Aceleaşi gesturi . Aceleaşi reacţii . Aceleași bârfe . Aceleaşi regrete . Aceleași încercări . Aceleaşi promisiuni . Aceleaşi minciuni . Aceleași zboruri . Aceleaşi râsete . Aceleaşi certuri . Aceleaşi împăcări . Aceleași alinturi . Aceleaşi speranţe . Aceleaşi vise . Aceleaşi seri . Aceleași necazuri . Aceleaşi mulţumiri . Aceleaşi vorbe - la fel de goale . Aceeaşi scenă - altă piesă . Alte buze . Alte braţe . Alţi paşi . Alt trup . Alt miros . Alt gust . Alt glas . Alt ritm - aceleaşi versuri . Alt mers al lucrurilor . Alt suflet . Altă privire . Alte aşteptări . Alt joc . Alt scor . Alt premiu . Alte temeri . Alte alegeri . Alte secrete . Alte șoapte . Alte transformări . Alte melodii . Alte respingeri . Alte lacrimi . Alte dorințe . Alte emoții . Alți prieteni . Alt scut de apărare , în altă luptă , în acelaşi război . Alt el . Altă eu . Şi o altă zi . Mâine e altă zi . Aşa zice el . El nu ştie că nu e . Nu ştie că e aceeaşi zi , care se repetă într-una . El nu ştie că nu are cum să îmi facă rău , pentru că nu are ce răni în mine . El nu ştie cine sunt , şi nu aş vrea să afle , aşa că mă ascund bine , îl protejez , e obligaţia mea . El nu e la fel . El are grijă .. Are grijă de mine . Tu nu ştii ce e aia . N-ai ştiut niciodată . Tu erai prea ocupat . Tu erai pe altă lume , doar tu ştii pe care . Tu eşti ultimul de care aveam nevoie . Şi primul pe care îl vroiam . Urâtă treabă , aşa-i ? Dar , uite , cam aşa te-am iubit eu pe tine . Şi cam aşa , a devenit "mâine" , aceeaşi zi ca azi , pentru mine . Dar el , el n-o să ştie . Pentru mine , e aceeaşi zi , dar pentru noi , mâine e altă zi . Timpul trece , şi trece degeaba . Şi e păcat . Trece , pentru mine , pentru tine , pentru el , şi doare mai tare dacă în timp ce trece , eu stau . Aşa că deşi dimineaţa e din ce în ce mai greu , fug mai repede decât am fugit vreodată . Deşi ceva mă apasă cu o presiune inexplicabilă care provoacă o durere şi mai ciudată .. Dar e altfel .

Am învăţat să îi las să plece pe cei care nu mai vor să rămână .

Să îţi aminteşti fraiere , cine am fost eu , cine am fost noi şi cine nu ai fost tu niciodată ! Să ştii că cineva , cândva , te-a iubit mai mult ca orice , şi nu ţi-a spus . Să ştii că nu ai fost în stare să vezi lucrul ăsta . Şi ar putea să îţi ia o viaţă , dar într-o zi vei înţelege că tot tu ai pierdut . Să ştii că acel cineva am fost eu . Să ştii că acelaşi cineva te vede acum cu alţi ochi . Să ştii că tu îmi eşti drag , câteodată mai mult ca altădată , dar niciodată nu o să fi în stare să mă faci să nu te dispreţuiesc . Îmi eşti drag , pentru ce erai . Să ştii că pentru cineva , tu , ca persoană , ca întreg , ca parte din TOT , ai murit . Să ştii că cineva şi-a luat în timp o mare parte înapoi din ce ţi-a dat ţie . Niciodată capabil să ia tot , dar întotdeauna capabil să îşi recupereze demnitatea şi iubirea . Să ştii că cineva iubeşte acum pe altcineva , la fel cum te-a iubit pe tine , cineva se uită în ochii lui cum se uita în ai tăi , şi îi spune cum îţi spunea ţie . Nu trebuie să spun cum , aşa-i ? Rămâne între noi . Cineva uită în fiecare secundă tot ce tu ai lăsat sub formă de "amintire" . Cineva sărută alte buze , şi învaţă cum să nu le mai simtă pe ale tale . Cineva te vede , sau te caută , în toată lumea , dar nu te mai recunoaşte nici în tine . Cineva te ţine ca o parte din el , pentru că ai însemnat prea mult ca să te dea dracu , aşa cum ai merita . Cineva îşi aminteşte de tine în fiecare zi , dar în niciun caz cu plăcerea cu care ar vrea să o facă . Cineva , undeva , dobitocule , nu o să îţi dea niciodată drumul , blestemându-te şi urând fiecare mică parte din tine . Cineva , cândva , te-a iubit, fraiere ! Acel cineva , ştim amândoi că nu pot fi decât eu , iar acel cuiva căruia mă adresez , nu poţi fi decât tu .

Cel mai frumos lucru la un băiat este fata de lângă el .

Te-ai gândit vreodată şi tu cât timp a trecut ? De atunci , din vremurile alea bune , când nu conta nimic , doar el ? Când era cald afară şi soare , când erai derutată şi nu aveai idee ce se întâmplă de fapt , nu ştiai ce vrea de la tine şi nici tu de la el , şi te speria ideea că ţi-e drag , aşa , pe măsură ce trece timpul ? Nu ţi-e puţin dor , să stai la el în braţe , să te pierzi , şi să nici nu încerci măcar să revi la realitate , să nu poţi rezista tentaţiei , să ştii că nu e bine , şi să îţi facă plăcere ? Nu ţi-e dor de iubirea aia imposibilă , de vară ? Nu te gândeşti niciodată unde s-a dus , când s-a dus , de ce s-a dus , sau dacă putea măcar fi altfel ? Nu te gândeşti că nu a fost chiar aşa aiurea cum trebuia să fie , iniţial , cum credeai , cum era planificat ? Tu nu te trezeai dimineaţa şi săreai , totuşi cu frică , spre telefonul de pe noptieră să vezi dacă ţi-a scris azi-noapte ? Nu aveai fluturaşi din ăia în stomac , aşa , ca la 11 ani .. Emoţii , treburi din astea , stupide şi adorabile ? Nu îţi vine să râzi , acum , când te gândeşti ? Nu pare să fi fost în altă viaţă , nu pare , în acelaşi timp , să fi fost ieri ? Nu a lăsat o amprentă băiatul ăla , din vară , în inima ta ? Nu îţi mai e drag , doar la gândul că ţi-era aşa drag atunci , cu privirea aia a lui cu tot ? Nu te uiţi zâmbind sarcastic , şi totuşi din suflet , la banca aia ? Nu tremuri şi azi când îl vezi ? Tu nu te gândeşti la cât timp a trecut , la ce bine era pe atunci ? Ţie nu ţi-e dor ? Mie da .

Dacă vrei ca lucrurile din jurul tău să se schimbe , schimbă-te tu şi nu le cere la alţii s-o facă , pentru că nu o vor face niciodată !

Atingerile rare şi întâmplătoare care te fac să tresari . Atingerile mai dese şi deloc întâmplătoare care te aprind . Mâinie prinse strâns care încă păstrează încrederea şi dragostea dintre voi . Buzele lipite care deşi încă tremură , au încremenit una ascunsă sub cealaltă . Nu se mai mişcă nimic . Nici privirea ta fixă şi nici privirea lui , nici mâinile surprinse pe feţele voastre arzânde . Ce mai îndrăzneşte să strice momentul sunt bătăile inimii care nu se opresc , care nu îngheaţă , care nu renunţă să vă dea foc , încetul cu încetul . Bătăile inimii tale care îl cheamă , bătăile inimii lui care îi cer să se piardă în tine . Momentul în care se opreşte lumea şi tot ce ţine de ea pentru voi . Momentul în care realizaţi că oricum voi iubiţi în lumea voastră , unde ceilalţi , nu doar că nu contează , ci nu există . Momentul în care prinde totul viaţă din nou . Mâinile lui care te cuprind şi care alunecă peste tot corpul lui . Buzele lui pe gâtul tău . Capul tău lăsat pe spate . Momentul în care te pierzi şi aluneci uşor în jos . Unghiile înfipte în spatele lui , degetele care se plimbă uşor pe coapsele tale . Dorinţa neînchipuită . Momentul în care vă pierdeţi amândoi . Momentul în care faceţi din doi , doar unul . Momentul în care îi spui : " Eşti doar al meu ! " şi te muşcă din simpla plăcere ce i-o provoacă . Agresivitatea . Gemetele adânci .. Mâinile care se caută disperate . Trupurile neputincioase prinse unul de celălalt cu picioarele îmbârligate . Buzele lui fine apăsate cu putere de ale tale . Telefonul care sună , telefonul care sfârşeşte aruncat undeva pe birou , lângă bluza aproape sfâşiată cu ceva timp în urmă , care poartă amintirea dorinţei lui nebune faţă de tine . Aerul tras în piept cu putere . Ochii închişi şi redeschişi în următoarele cinci secunde . Îmbrăţişarea lui care te curpinde cu totul . Privirea ta profundă care spune : " Uite că iar eşti al meu " . Privirea lui fugară care îţi răspunde : " Când n-am fost ? " . Zâmbetul împlinit . Săruturile rapide şi dese , strângerile în braţe brutale . Ochii lui care se pierd cumva în tine şi surâsul care îl afişează de fiecare dată când are ceva de spus , dar nu o face . Răspunsul tău cu voce tare : " Şi eu " . Momentul în care îl bufneşte râsul . Momentul în care te ridici , îl pupi pe frunte şi pleci . Paşii lui grăbiţi după tine . Braţele lui aruncate spontan şi cu putere în jurul tău . Respiraţia tăiată . Zâmbetul care spune " Atâta îţi trebuia să nu vii după mine ." . Proptirea lui în uşă şi privirea aruncată după tine , cu suflet cu tot . Paşii tăi rapizi pe scări . Conversaţia din mijlocul blocului : " Tu , tu .. Te iubesc . " Şi eu te iubesc . " Şi dacă nu ? " Nu există nu . N-ai tu idee cât . " . Momentele în care trăieşti în altă lume , fără vreo legătură cu asta sau cu ce se întâmplă în ea , momentul în care se uită toţi lung şi încep să îşi facă dubii serioase în privinţa ta . Momentul în care le zâmbeşti tuturor şi le spui doar .. " Ce să fie mă cu mine ? Ţi se pare ! " 

Respiră încet ,stinge lumina .. Şi taci , taci , taci ! Nu te mai gândi . Eşti din alt film .. Pleacă , n-ai ce să faci .. Drumul spre uşă-l ştii .

Degeaba ţipi . Degeaba îmi reproşezi că mâine nu te mai găsesc acolo unde erai . Degeaba îmi zici că te-ai săturat şi că pleci .. Oricum , nici nu o să îţi mai aminteşti de mine . Taci dracului , o dată în viaţă ! Nu te suport , înţelegi ? Nu te suport ! Degeaba trânteşti nenorocitul ăla de cearceaf şi îl calci în picioare . Te-ai gândit vreodată că poate tot ce mă aducea la tine era cearceaful ? Te-ai gândit că îmi plăcea cearceaful ăla ? Degeaba trânteşti uşa , şi fuţi trei pumni în ea , exact la fel de degeaba ca picioarele pe care le dai în perete . Degeaba îmi spui să te ascult .. Tot ce mai fac e să te aud .. Iar acum tu eşti acela care învaţă că este o mare diferenţă între chestiile astea două . Degeaba îmi iei hainele şi le arunci pe unde apuci , ca să plec din tine .. Ştii , nu am nevoie de hainele alea . Chiar te rog să le păstrezi . Ar putea fi singurul lucru ce te mai leagă de mine . Dacă ar putea fi cândva o vorbă de dor , de iubire sau de orice altceva , acum să ştii că ai rămas cu nişte cârpe îmbibate în parfum . Păstrează-le dracului şi lasă-mă în pace . Degeaba tragi de orice parte din corpul meu .. Poate cândva puteai considera că îţi aparţine , dar consideră-le vremuri spuse . Degeaba mă rogi , degeaba îmi explici , degeaba te înroşeşti , degeaba plângi şi spui toate cuvintele alea de căcat din nou . Ia-ţi mâinile de pe mine , desprinde-ţi buzele de ale mele şi dă-mi drumul la mână , dacă nu vrei să laşi mai multă scârbă în sufletul meu decât ai lăsat deja . Degeaba iei cheia aia şi o ascunzi agitat ca un copil prost care tocmai îşi caută jucăria . Tu nu o să îţi mai găseşti jucăria niciodată . Pot să stau lângă uşă ore întregi şi dacă te uiţi în ochii mei , o să ştii că nu mi-am schimbat cu nimic părerea . Dacă te uiţi în ochii mei , o să vezi privirea pe care nu ai văzut-o niciodată .. Aşa că dă-mi naibii cheile alea şi varsă-ţi nervii pe târfele tale de doi bani . Sigur , acum nu mai contează ele .. Ahh , sigur, de ce nu m-am gândit la asta ?! Azi , tot ce faci tu , e făcut degeaba pentru mine . Azi o să plec eu , azi o să te las şi o să te uiţi ca un tâmpit după mine . Fără nicio explicaţie , cum "ţi-o trag" exact după modelul tău . Azi o să bei tu litrii ăia de alcool şi o să fumezi tu zecile de pachete , o să îţi suni îndurerat prietenii care nu dau niciun ban pe drama ta . Azi o să plângi şi o să-ţi fie dor, azi o să mă cauţi în toate locurile în care eram şi nu o să mă găseşti .. Azi o să ştii că am plecat , dar mai grav , că nu mă mai întorc ! Azi scumpul meu , pe care îl iubeam de atâta amar de timp , copilul meu naiv care nu a ştiut decât să se joace , care a crezut că poate câştiga mereu .. Azi fraiere .. Azi nu mai sunt a ta !

Curvelor , cu drag ..

Ţine-l strâns , ai grijă , nu îi da drumul , nu te mai apreciază . Te schimbă pe alta , te schimbă pe o târfă mai bună , te lasă goală , dezbrăcată de orice respect gemând ca o proastă într-un pat care nu are niciun miros familiar . Ţine-ţi mâna pe el şi apasă-l până tremură o dată cu tine . Ţi-ar fi scârbă de tine , dar ai trecut de treaba asta . Fă-l fericit cum nu-l face ea , aprinde tot ce e stins în el , dă-i libertate şi lasă-l să zburde în tine , fă-te că te impresionează zâmbetul apatic ce-l afişează . Nu-i arăta că e ca toţi , fi tu altfel şi pentru el . Fi tot ce caută şi nu găsea . Haide iubito , i-ai locul ei . Pune-te în faţa lui , nu-l lăsa să vadă că se lasă zorii , mai fă-l fericit odată , mai apleacă-te o dată şi mai strânge-ţi părul . Nu te îmbrăca încă , mai afundă-te o dată , chiar de ştii că diseară o să o faci din nou . Ridică-te , ia banii , şi cu sânii aproape de privirea lui hipnotizată , lasă-i adresa . Se întoarce doar , sigur se întoarce . Eşti un jeg de om , dar eşti ce nu e ea . Ajunge ! Lasă-l să se stingă uşor şi fericit , lasă-l să urle după tine , ăn timp ce te îndrepţi spre uşă , a mia uşă . Opreşte-te pe scări , numără banii , aprinde ţigara şi machiază-ţi faţa aia obosită . Ia-o de la început , ca prima oară . Haide draga mea , nu plânge ! Eşti o curvă .. N-ai învăţat să trăieşti din orgasmele lor şi să nu însemni nimic o dată ce se sfârşesc ? Vine cu timpul . Priveşte înainte .. E o nouă zi mizerabilă din viaţa ta de nimic . ( Creşti mare , iubita :* ) . 

Nu lăsa visele să piară , pentru că dacă visele pier , iubirea nu e decât o pasăre cu aripi frânte care nu mai poate să zboare .

Te rog a 1000-a oară să rămâi . Te rog să ai grijă de mine . Te rog să mă tragi în sus şi să mă sprijini . Te rog să nu mă laşi să cad . Te rog să mă păstrezi . Te rog să duci ce am dus eu până acum . Te rog să exişti , să te simt , să te am , să te păstrez . Te rog să rămâi , să mă pierzi în tine , să mă închizi şi să mă păstrezi . Te rog să mă laşi , să zbor , să cad şi dupa să-mi revin . Te rog să îmi menţi zâmbetul pe buze şi să laşi fiecare lacrimă să cadă , să mă facă mai puterică , ca să îmi amintească de tine . Te rog să mă omori cu fiecare adevăr , te rog să îmi spui orice doare , te rog să nu mă minţi . Te rog să mă dezamăgeşti şi să mă faci să cred în tine . Te rog să mă cerţi şi să mă ierţi . Te rog să nu mă pierzi , nu vreau să mă pierd . Te rog să nu îmi promiţi nimic . Te rog să nu îmi garantezi nimic . Te rog să nu îmi spui cum o să fie . Te rog să nu mai faci să te visez în fiecare seară . Te rog să mă ţii în prezent şi să mă laşi să visez la "acum" . Te rog să mă faci să îmi fie dor de noi . Şi dacă pleci .. Te rog , nu lăsa o gaură în urma ta . Te rog nu lăsa un loc gol care nu poate fi umplut . Te rog , nu lăsa vise şi realitate . Te rog , ia tot şi dă la altcineva . Te rog , lasă-mă cum m-ai găsit . Te rog , nu mă schimba .. Te rog , nu lua tot , atâta timp cât ai oricum . Te rog , nu mă lua , mă ai oricum . Şi totuşi , te rog , rămâi în mine . Pentru că te-am păstrat oricum .. Pentru că nu vreau să ştii . Nu vreau să cazi , nu vreau să ştii cum e , nu vreau să te doară şi nu vreau să simţi . Nu vreau să trăieşti ce am trăit eu , nu vreau să te las . Te-am lăsat şi te-ai dus . Şi ai căzut , şi a durut , şi ai ştiut cum e pentru prima oară . Şi am simţit . Am simţit mai mult decât ai simţit tu . M-a durut mai tare , am regretat doar că te-am lăsat să pleci , şi încă regret .. Iar când te duci , aşteaptă-te să cazi dinspre foc spre gheaţă . Aşteptă-te la un loc rece , care nu te vrea , care doar te acceptă . Aşteaptă-te să dai tot ce ai şi să nu primeşti nimic . Aşteaptă-te la indiferenţă , priveşte cum cazi într-o gaură mare , aşa cum laşi tu , făcută la rândul ei de altcineva . Nu aştepta iubire , nu aştepta la fel de multă , e poate singurul lucru care ţi-l garantez că nu o să-l mai ai . Şi poţi să regreţi , şi poţi să crezi , şi poţi să primeşti înapoi , doar nu ar fi prima oară .. Dar să ştii că ai lăsat un alt gol .. Să ştii că ai lăsat încă o dezamăgire , încă o urmă  şi iar o să doară . Te rog nu complica tot , te rog nu repeta tot , te rog nu arunca un suflet , o trăire , un sentiment . Te rog nu pierde tot din mine , nu mă pierde , ţi-am spus că nu vreau să mă pierd . Te rog , te rog , rămâi .

Şi asta e pentru tine .. Ţi-am promis că-ţi voi scrie ceva .. ♥

Ea e persoana aia la care te duci când ai nevoie de cineva , ceva . E persoana aia la care te gândeşti prima oară când cineva te întreabă cine e cel mai important pentru tine . Ea e singura persoană pentru care poţi să îi laşi pe restul . Ea e tot , atunci când nu ai nimic sau când ai tot oricum . Pe ea o iubesc , indiferent de alte păreri , indiferent de conflicte şi alte cele . Pentru ea sunt în stare să uit de voi toţi ăia din jurul meu , pentru ea sunt în stare să uit de mine şi principiile mele . Ea e singura pe care câteodată o ascult . Pentru că sunt încăpăţânată , pentru că nu îmi place să ascult de alţii şi pentru că am un orgoliu incredibil . Ea mă iubeşte şi eu ştiu . Pe ea o ascult pentru că ştiu că-i pasă . Pe ea o ascult pentru că e câteodată singura care e acolo când am nevoie de ea . Ea mă enervează , şi pe ea mă enervez de zeci de ori . Ea mă face să-mi treacă şi la ea mă întorc mereu . Ea e narcisistă , ea crede că ştie multe , ea se bagă singură în multe prostii şi n-are nici măcar idee cum să iasă , ea se bazează prea mult că o să fie bine , ea e la fel de încăpăţânată ca mine , ea râde şi plânge odată cu mine .. E schimbată total , dar întotdeauna va fi imperfect de perfectă . Pe ea o iubesc , pe ea o iubesc cel mai mult , aşa cum e ,  pentru că , ea e doar a mea .

" Cum schimbi în oameni mari , nişte copii .."

Atunci . Spui atunci , şi pare de mult . Pare să fi trecut o veşnicie , pare să fi trecut o lume peste noi , generaţii întregi şi atât de mult timp . Şi nu pentru că au trecut de noi mii de probleme care ne-au făcut să ni se pară că timpul trece repede .. Ci pentru că ne-am schimbat . Atât de mult încât spui cuvântul “copil” , şi te vezi pe tine acum câţiva ani , doar câţiva , nu mulţi , o cu totul altă persoană . Eşti în faţa blocului şi te joci .. Şi eşti fericit .. Şi nu îţi pasă . Nu ai tu treabă cu viaţa şi alte lucruri . Ai prieteni lângă tine , iar dacă te cerţi , te cerţi pentru jucăria aia care chiar nu vrei so i-o dai , dar ţi-o ia şi parcă nu ar fi de ajuns , ţi-o şi murdăreşte , sau chiar poate o rupe ! Nu ai bani la tine , nu ai ce face cu aşa ceva , iar dacă ai găsi un milion pe jos , nu ai ştii dacă să îi laşi sau să îi ei , dar probabil i-ai lăsa . Bei un pahar de suc acidulat şi te simţi vinovat şi puţin speriat la gândul că ai auzit de atâtea ori cum mama zicea că nu sunt bune şi fac rău la stomac . Nici ciocolată nu ar trebui să mănânci prea multă , dar prietenul tău tocmai a adus una afară şi nu îl poţi lăsa pur şi simplu să se întoarcă cu ea acasă . Veneai seara acasă şi daca îţi era frică de ceva , era vorba de bau-bau . Dacă auzeai vreodată de “rupere” , nu putea fi nimic altceva decât un simplu obiect care s-a rup .. Iar dacă din greşeală , auzeai de sex , te înroşeai instantaneu şi începeai să razi 10 minute bune , pomenind apoi despre incidet cu prietenii , folosind bineînţeles “ Ştii tu ce ..” . Pentru că erai un copil inocent care nu ştia pe ce lume e , dar nimănui nu îi era milă de tine , pentru că nici nu îţi pasă de ce se întâmplă de fapt în jurul tău .. Şi cu toţii ştiau că vei afla oricum prea devreme . Şi uite că aşa e . Uită-te la tine acum . Eşti mereu plecat/ă şi dacă te întorci acasă , o faci în trecere . A devenit un loc unde mănânci şi dormi , mai stai poate pe nelipsitul Yahoo Messenger , şi iar pleci .. Nu îţi mai e frică că nu faci ce zicea mama , pentru că probabil mama nici nu s-a gândit .. Nu că o să faci aşa ceva , ci că o să le faci atât de repede . Ai 13 sau ai 17 ani , tot umbli prin cluburi şi tot vii beat acasă . Acum nu mai bei suc acidulat , doar dacă scrie “Beck’s” , “Heineken” , sau aşa ceva pe sticlă .. Dar bei mult sucuri neacidulate .. De struguri , de prune .. Şi e incredibil ce fericit eşti apoi o seară întreagă . Acum dacă auzi de “rupere” , chiar dacă e într-un context cât se poate de apropiat de verbul “a se rupe” , tu o să te gândeşti la beţie sau la sex . Nu , nu eşti un alcoolic vai de capul tău sau vreun perver .. Dar în general , doar la asta te gândeşti. Te mai duci şi pe la şcoală , dar nu mai contează prea mult , o să te agiţi când o să vină intrarea la liceu sau bacu’ , până atunci ce-ţi pasă ţie ?! Acum nu mai mănânci nici măcar ciocolată , şi nici prieteni care să vină cu ciocolata afară nu mai ai . Prietenul tău nu îţi mai rupe nicio jucărie , dar ţi-a luat prietena , aşa că o să iasă o mare bătaie , chiar dacă niciodată nu a fost respectiva mai mult decât o aşa numită “pizdă” . Acum nu mai ai coardă şi păpuşi sau maşinute , dar ai ţigări , ai brichetă , ai din când în cand şi o pastilă de ecstasy la tine , ai nişte vodkă pe undeva , şi chiar dacă încă nu ştii câte găuri are o femeie , tu ai prezervative la tine ,  bineînţeles , daca ai destul creier încât să îţi aduci aminte şi de astfel de detalii . Acum ştii să minţi , şi asta nu te deranjează până observi că te minţi de fapt pe tine . Şi ai crescut prea repede , şi totul se întâmplă mai devreme , dar faci faţă pentru că aşa suntem toţi cei din jurul tău , de vârste apropiate . Pentru că trece timpul ,  pentru că suntem o generaţie de testare , şi atâtea lucruri noi se încearcă pe noi . Noi dăm cu capul de toate mult mai repede şi nu ne perimitem să nu facem faţă , pentru că nimeni nu te întreabă dacă eşti în stare să treci peste sau nu .. Pentru că ăsta eşti tu , asta e viaţa ta , singură , şi trebuie să treci prin ea , singur până la urmă , căci nimeni nu va fi acolo pentru totdeauna . Nimeni ! Şi ai prieteni lângă tine , şi ai o familie care încă te sprijină , fie că meriţi sau nu , şi te mai ai pe tine însuţi , şi dacă vrei ,  poti să fi puternic .. Dar te scoli dimineaţa şi te uiţi pe geam , şi eşti fericită , pentru că de la un timp eşti fericită mereu .. Însă , te simţi pierdută şi pare ciudat .. Dar oare , ce altceva poţi să faci ? E doar încă o zi ,  puţin mai grea decât cea de ieri , dar mai uşoară decât cea de mâine , iar asta te linişteşte . Şi nu regreţi cum eşti pentr că îţi place viaţa asta aşa cum e .. Dar te mai uiţi din când în când înapoi , şi vezi cum erai , şi vezi ce puteai fi , şi poate ai o urmă de regret .. Dar îţi revi , în fond , nu contează ce ar fi putut să fie , contează ce e şi nu îţi pasă ce puteai să devi .. Asta eşti şi aşa trăieşti , în generaţia asta , în lumea asta .. AZI .