Tu ai vrut să scriu asta .

Spune-mi tu , ca să nu te întreb eu .. De câte ori ți-am promis , dar ȚI-AM PROMIS , că cineva o să plătească pentru toate lucrurile astea , și aceea nu o să fiu eu ? Ultima oară când am făcut-o , te-am prins de cap , m-am uitat în ochii tăi , și ți-am trântit-o în față , tare și răspicat , ca niște ultime cuvinte într-un timp destul de lung . Te-a bufnit râsul , te-ai retras , mi-ai spus : " Bine , Teo ! " , te-ai întors și ai plecat . Am văzut în zâmbetul tău infect , în lejeritatea cu care te-ai întors , în siguranța cu care făceai pașii ăia , că nu mă credeai în stare . Chiar nu ai făcut-o , așa e ? Dragul de tine , ai fost destul de inteligent și m-ai cunoscut destul de bine încât să știi că în tot timpul ăla , în tot nenorocitu` ăla de timp , te iubeam mult prea mult ca să îți dau drumul , indiferent câte mizerii făceai zi de zi . Dacă vroiai să fiu lângă tine , eram . Dacă nu vroiai , eram oricum . Dacă plecai , te așteptam . Și ai știut , ai știut foarte bine , că efectiv nu aveai ce să faci ca să te las .. Cu o singură excepție . Ai fost destul de tâmpit și m-ai cunoscut , se pare , destul de puțin încât să nu știi că sunt genul de persoană care rămâne lângă cel pe care îl iubește orice ar însemna asta , până în momentul în care i se spune în față : " Pleacă ! " . Vezi tu , fraiere , din toate greșelile tale , nenumăratele tale greșeli , asta a fost cea mai mare . Și acum .. Acum e mult , mult prea târziu . Prea târziu să mă suni înainte să adormi , prea târziu să te intereseze dacă îmi e bine , prea târziu să vrei să fi lângă mine , prea târziu să mă strângi în brațe cu fiecare ocazie pe care o ai , prea târziu să încerci să fi cine ar fi trebuit demult să fi , prea târziu să te schimbi în ochii mei , și DOAMNE , CÂT DE TÂRZIU să fi capabil de orice doar ca să mă ai , să mai ai o parte din mine , cea care eram , cândva , capabilă să îți dau orice părticică din mine . Despre "noi" , nu am să spun nimic . Care "noi" ? Niciun "noi" , și asta e un fapt clar . Iar pentru mine, nu știu încă dacă e la fel de târziu , sau prea devreme . Poate e invers , știi ? Poate e prea devreme să mă uit în ochii tăi , prea devreme să îmi pun măcar un strop de încredere în tine , prea devreme să te pot numi om , prea devreme să uit cât de mult a putut să doara tot ce ai făcut , prea devreme să îți răspund la telefon de fiecare dată când mă suni , prea devreme să am o oarecare nevoie de tine , și MULT , MULT PREA DEVREME să fac un oarecare efort de a mă reatașa de tine . Nu mai vorbesc de iubire . Știu că nu o să te mai iubesc niciodată . Știu că asta nu o s-o mai pot face niciodată . Știi a cui e vina , fraiere ? Da , bineînțeles că știi . Poate fac o greșeala , cine știe ? Dar hei , la câte ai făcut tu , nu contează , nu ? Mi se pare corect să am șansa mea de a te rupe în bucățele , o dată , pentru toate dățile în care ai făcut-o tu . Poate o să îmi pară rău într-o zi , știi , cum îți pare și ție acum . Dar uite cât timp a trecut până să îți dai seama ce ai făcut , până m-ai pierdut , până ai umplut paharu` ăla . Cine știe , poate îmi va lua la fel de mult timp .. Și până atunci , nu pot decât să îți urez FOARTE MULT succes , fraiere , pentru că ți-am promis asta : " Dacă te întorci la mine , o s-o regreți toată viața ta " . A fost alegerea ta . O dată , o singură dată , te-am lăsat cu adevărat să pleci , și te-ai întors . N-ai idee în ce te-ai/am băgat . Știu că te doare , la fel de bine cum o știi și tu . Știu că ți-am spus de mii de ori că nu o să-ți fac niciodată rău , dar nu fac nimic din ce tu nu ai făcut , nu rup niciuna din vorbele pe care tu nu le-ai rupt . Știu că te distrug , puțin câte puțin .. Știu , fraiere , că nimic în lumea asta nu te sfâșie mai tare decât faptul că nu te mai iubesc . Sunt conștientă de toate lucrurile astea - dar știi tu , e o replică celebră ..." Frankly my dear , I don`t give a damn" . Ți-am spus că dacă îți promit ceva , așa o să fie ? Fraiere , nici pe asta n-ai crezut-o !