Allergic to bitches .

Vreau să scriu despre ea . O făceam des cândva . Ea e mai mult decât surioara pe care nu am avut-o niciodată . Ea e singura persoană care până în ziua de azi pot să spun că m-a susținut cu adevărat și a știut ce înseamnă să fie acolo pentru mine . Am avut nevoie de ea fără să mă opresc vreodată , de atunci până acum . Ea înseamnă pentru mine cât nu aș fi putut concepe niciodată că poate însemna cineva . Prietenia dintre noi două , va rămâne peste ani , dacă analizez , cea mai frumoasă amintire pe care o avem împreună . Noi două avem ceva ce nu știm câți mai știu să aprindă .. Și să țină aprins pentru totdeauna . Noi două avem de fiecare dată un motiv să luptăm , căci mereu ne spunem că măcar ne avem una pe cealaltă  . Eu eram cea care se întorcea pentru ea mereu .. Și o țineam de mână atunci când plângea și tremura ..  Am avut prietenia pe care mulți nu știu nici să o construiască . Cumva , ea o să rămână întotdeauna cea mai bună prietenă a mea . A rămas singura din viața mea , singura căreia atunci când îi spun că o iubesc , i-o spun din suflet . Ea a fost cea care m-a învățat primele lucruri despre viață , fără ca măcar să le descopere sensul vreodată . Ea mi-a început povestea , a scris prima pagină din cartea mea și a rămas jumătate din mine . Dacă aș pierde-o de tot , așa cum se pare că toți se pierd unii pe ceilalți , ar lăsa o urmă greu de șters peste mine și peste tot ce ține de mine , pentru că în subconștientul meu , ea e totul pentru mine.